Sfârșit

moonn

Timpul s-a pierdut. Anul s-a dizolvat. Ușor, ușor dispar și primele zile ale noului început fără niciun scop, fără nicio speranță. Pur și simplu, uneori, totul se pierde, înainte de vreme și rămâne doar visul timpului rămas. Trecerea timpului aduce schimbare, dar oare schimbarea este întotdeauna răspunsul?

Totul se schimbă: locurile, oamenii, chiar și sentimentele, dar cu ce preț? Totuși schimbarea poate fi și un lucru bun, dacă apare la momentul potrivit, când ești pregătit. Ce poți face dacă viața te ia prin surprindere în cel mai nepotrivit moment? Nimic. Absolut nimic. Va trebui să înveți cum să luminezi în întuneric. E ca și cum ai înota singur într-un ocean de ceață plin cu rechini. În acest caz unde este lumina care te va ghida ? În tine. Uneori, șocul schimbării este atât de intens, încât oamenii încep fără să vrea să creeze întuneric, în loc de lumină. Întunericul aduce doar teamă, nesiguranță, până când te simți captiv în propria minte și ești atât de sufocat de propria persoană, încât ești incapabil să te eliberezi din obscuritate.

Viața arucă puncte și în mijlocul propozițiilor, iar ceea ce a fost scris până la acel moment nu mai poate fi șters, poți doar să o iei de la capăt cu literă mare sperând că vei reuși sa scri tot. Fiecare an care trece, nu reprezinta decât o pagină din viața ta și nu poți să o irosești cu spații goale sau pete de cerneală aruncate la întâmplare de teama necunoscutului. În fiecare clipă e momentul potrivit să îți lași vocea să urle tot ce are mai bun, măcar o singură data, în haosul creat de vocile care nu au nimic de spus, dar continuă să arunce cuvinte grele peste tot.

Dacă un nou an înseamnă o nouă șansă, de ce uneori simți că nu mai există așa ceva pentru tine? De ce lași alte voci să îți ia locul pe nedrept, când ști că poți mai mult de atât? De ce te pedepsești, când de fapt e doar vina lor? Mereu spui că a fost vina ta, dar nu a fost, nici măcar o singură dată, ei nu te-au putut înțelege și probabil nu vor putea niciodată, pentru că ești diferit de ceea ce sunt capabili să înțeleagă. Nu îți mai irosi clipe prețioase strălucind unde nu e locul tău, în speranța că într-o zi va fi. Nu ai greșit, tot ce crezi că ai greșit s-a întâmplat ca să îți dai seama că ești mai mult de atât și poate ai o misiune mai importantă decât ceea ce îți dorești tu. Pe cerul lor senin și fals ești doar luna pierdută în strălucirea soarelui. Va veni momentul, în care se va însera și atunci o să iasă la iveală tot răul pe care ți l-au făcut, dar tu vei fi în continuare luna, în toată splendoarea ei și vei lumina cu încredere, dizolvând toate regretele pe care le-ai avut vreodată. Poate nu mă crezi, dar atunci vor veni cu toții să te roage să fie stele în lumea ta și vei realiza că lumina ta este atât de puternică, încât nu mai ai nevoie de strălucirea lor mediocră.

Viața știe cel mai bine când trebuie să scrie “sfârșit” pentru că este lăsată să fie într-un anumit mod și nu ai cum să schimbi nimic din ce ți- a fost predestinat. De ce să te învinovățești de un sfârșit, în loc să te bucuri de un nou început?

A venit timpul ( apropiat de tema acestui articol)

fotografie: Google

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s